S-a tot vorbit despre faptul că terapia Bowen lucrează prin intermediul sistemului fascial. Odată efectuată o mișcare Bowen, aceasta generează instantaneu un semnal ce se propagă de-a lungul fasciilor, în întregul organism. Dar ce este fascia? Și mai ales, de ce este importantă? Din punct de vedere strict anatomic, fascia este alcătuită din straturi de țesut conjunctiv care se găsesc atât superficial, sub piele, cât și în profunzime. Aceste țesuturi se atașează, stabilizează, separă mușchii, conferă forță, mențin permeabilitatea vaselor și învelesc fiecare organ în parte. Fascia este de fapt prezentă peste tot, în interiorul corpului.

„Fascia trebuie privită ca un singur organ, un întreg unificat, mediul în care funcționează toate sistemele corpului” – a spus-o în urmă cu peste jumătate de secol Dr. Alfred Pischinger, șef al Departamentului de Histologie și Embriologie la Colegiul Medical al Universității din Viena, unul dintre primii cercetători care au recunoscut importanța incredibilă a fasciei. Mult mai recent, Dr. Helen Langevin de la Universitatea din Vermont (neurolog și endocrinolog afiliat de asemenea la Harvard) a demonstrat, printre alții, relația dintre țesuturile conjunctive și organe. Într-un studiu apărut la Universitatea Harvard în octombrie 2017, Dr. Langevin a arătat că fascia formează o rețea la nivelul întregului corp, rețea ce dispune de o capacitate de generare a semnalelor, asemănătoare nervilor. În termeni medicali, explicația științifică ar fi aceea că impulsurile nervoase se deplasează prin intermediul celulelor, care polarizează și depolarizează electric. Remodelarea țesuturilor, încărcarea mecanică, deformarea celulară,  modificările de mișcare sau de poziție (cunoscute sub denumirea de propriocepție) transmit, de asemenea, semnale. Concluzia studiului este însă exprimată fără a folosi un limbaj academic, formal: „Fascia este aceea care ne ține corpul împreună. Este o plasă care îți suspendă organele, un adeziv de înaltă tehnologie care ține celulele în loc, în timp ce transmite mesaje între ele.”

Despre exact acest transfer de mesaje vorbim și atunci când ne referim la terapia Bowen, ca tehnică ce acționează holistic. Semnalele lansate prin intermediul mișcărilor terapeutice nu se opresc local, în punctele de presiune asupra cărora care s-a acționat, ci migrează prin intermediul sistemului fascial, în întreg corpul, punându-l prin mecanismele specifice declanșate de către sistemul nervos, în stare de echilibru.

Ce ar trebui reținut din toate acestea? Că totul este absolut interconectat în corp. Și, de asemenea, că fascia în stare de funcționare optimă este absolut esențială pentru sănătatea generală a oricărui organism. Importanți oameni de știință (Oschman, Pischinger, Ingber, Still și mulți alții), după decenii de experiență și cercetare clinică, au promovat ideea că toate bolile apar din anomalii ale țesuturilor conjunctive ale corpului. Dar unde se găsește cea mai mare densitate de mecanoreceptori, asupra cărora se intervine în mod direct prin mișcările Bowen? În fascie, desigur! Fascia este cel mai inervat țesut din corp.

Când terminațiile nervoase proprioceptive (mecanoreceptorii) sunt stimulate prin întindere, mișcare sau presiune, așa cum se întâmplă în timpul terapiei Bowen, un semnal este transmis creierului, prin măduva spinării și sistemul nervos. Odată ajunse în creier (cerebel), aceste impulsuri sunt decodificate, traduse și integrate în ceva ce corpul poate înțelege. Mesajele sunt apoi create și trimise către diferite părți ale corpului. Există o buclă continuă de feedback, întregul proces durând microsecunde pentru a se realiza.

Deși fascia este un țesut structural, este țesutul în care sistemul vascular, sistemul nervos și sistemul musculo-scheletic converg într-un flux perpetuu. Este adevărat ca acest lucru face ca fascia să fie țesutul potențial cel mai sensibil la durere din organism, însă, pe de altă parte, o ajută și să transmită mesaje electrice. Tensiunea asupra fasciei creează un semnal electric slab care se deplasează de-a lungul țesutului însuși, lucru întâlnit după aplicarea presiunii prin atingerile Bowen.

Fascia își poate pierde însă maleabilitatea, atunci când este deteriorată prin traumatisme sau inflamații locale. Acest lucru poate determina apoi strângerea straturilor fasciale și restricționarea mișcării țesuturilor, ducând la durere, îngreunarea amplitudinii de mișcare sau scăderea fluxului sanguin.

Să nu uităm că în fascie există multiple tipuri de fluide, cele care circulă liber, precum și cele prinse în fibrele de colagen. Când intervenim prin terapia Bowen, permitem acestora să se miște în mod natural. Capilarele prin care circulă sângele, „călătoresc” printr-o rețea de fascii. Dacă fascia este congestionată, nici capilarele nu au o funcționalitate optimă. O fascie hidratată corect este o fascie mult mai sănătoasă, lipsită de acumulări de toxine. Ca și o fascie dintr-un corp care se mișcă în mod regulat.  Să nu subestimam deci, importanța hidratării. Nici pe cea a mișcării.

Și dacă am apelat la ședințe de terapie Bowen, să ne aducem aminte de importanța fasciei, miracolul de sub piele, care permite mii de conexiuni simultane în interiorul corpului. Așadar, să nu rămânem surprinși dacă, deși știm că s-au aplicat mișcări pe abdomen, fără o legătură de cauzalitate aparentă, vom constata că migrena a dispărut sau somnul s-a normalizat. La interior, fără ca noi să percepem, totul, dar absolut totul este interconectat într-un mod perfect.